Carbide vs. HSS Drills: O comparație detaliată

În prelucrarea prin așchiere, alegerea dintre burghiele din carbură și cele din oțel rapid (HSS) depinde de aplicația specifică, materialul de lucru și cerințele operaționale. Ambele tipuri au avantaje și dezavantaje distincte care le fac potrivite pentru diferite utilizări.

1. Burghiele din oțel rapid (HSS)

Avantaje:

  • Cost redus: Sunt semnificativ mai accesibile decât burghiele din carbură, ceea ce le face ideale pentru proiecte cu buget limitat.
  • Flexibilitate: Sunt mai rezistente la vibrații și mai puțin fragile decât burghiele din carbură.
  • Ușurință în utilizare: Pot fi utilizate pe mașini mai puțin rigide sau pentru materiale mai ușor de prelucrat.

Dezavantaje:

  • Durată de viață scurtă: Uzura apare mai rapid în comparație cu carbură, mai ales în aplicații intensive.
  • Performanță limitată la viteze mari: Nu sunt potrivite pentru operațiuni de mare viteză.

2. Burghiele din carbură

Avantaje:

  • Durabilitate: Carbură oferă o rezistență superioară la uzură, fiind ideală pentru prelucrarea materialelor dure, precum oțelurile tratate termic.
  • Viteză și eficiență: Sunt concepute pentru operațiuni de mare viteză, crescând productivitatea.
  • Rezistență la temperaturi înalte: Își mențin proprietățile chiar și la temperaturi ridicate, ceea ce reduce riscul de deteriorare termică.

Dezavantaje:

  • Fragilitate: Sunt mai susceptibile la crăpături sau ciobire în condiții instabile.
  • Cost ridicat: Prețul mai mare poate fi o barieră pentru proiectele cu buget limitat.

Comparație directă

CaracteristicăHSSCarbură
CostMicRidicat
DurabilitateModeratăRidicată
VitezăPotrivit pentru viteze miciIdeal pentru viteze mari
AplicațiiMateriale mai moi, utilaje mai puțin rigideMateriale dure, prelucrare de precizie
FragilitateScăzutăRidicată

Când să alegi HSS și când să alegi carbură?

  • Alege HSS: Pentru proiecte cu buget redus, materiale moi sau aplicații unde sculele sunt supuse la vibrații.
  • Alege carbură: Pentru operațiuni rapide, materiale dure sau atunci când eficiența pe termen lung este o prioritate.

Concluzie

Burghiele HSS sunt ideale pentru aplicații generale și bugete restrânse, în timp ce burghiele din carbură excelează în condiții de mare viteză și prelucrare de înaltă precizie. Alegerea corectă depinde de materialul de lucru, cerințele aplicației și costurile implicate.

Dacă aveți nevoie de asistență pentru a selecta scula potrivită, echipa noastră vă stă la dispoziție cu sfaturi și soluții personalizate!

Ghid complet pentru utilizarea burghielor de centrare

În prelucrarea prin așchiere, alegerea și utilizarea corectă a burghielor de centrare este esențială pentru a asigura precizia găurilor și durabilitatea sculelor. Aceste burghie creează o locație stabilă pentru burghiul secundar, prevenind deviațiile și îmbunătățind calitatea operațiunii.

Ce sunt burghiele de centrare?

Burghiele de centrare sunt scule utilizate pentru a crea o mică adâncitură pe suprafața piesei, care servește drept ghid pentru burghiul principal. Acestea reduc riscul de deviere a burghiului secundar și îmbunătățesc alinierea. În plus, ele pot fi utilizate pentru:

  • Frezare de teșituri
  • Creare de caneluri în V
  • Gravură

De ce să utilizăm burghie de centrare?

  1. Precizie crescută: Asigură localizarea corectă a găurilor.
  2. Reducerea devierii: Previn „alunecarea” burghiului secundar.
  3. Reducerea căldurii: Produc mai puțină căldură decât burghiele obișnuite, prevenind întărirea materialului.

HSS vs. burghie din carbură

  1. HSS (oțel rapid)
    • Avantaje: Cost redus, mai puțin fragile, ideale pentru configurații mai puțin rigide.
    • Dezavantaje: Durată de viață mai scurtă în aplicații intensive.
  2. Carbură
    • Avantaje: Rezistență ridicată la uzură, potrivite pentru viteze mari.
    • Dezavantaje: Costuri mai mari, sensibile la condiții instabile.

Burghie acoperite vs. neacoperite

  • Acoperite: Rezistență îmbunătățită la uzură și căldură; recomandate pentru viteze mari și materiale dure.
  • Neacoperite: Ideale pentru materiale precum aluminiul sau plasticul, unde acumularea materialului poate fi o problemă.

Alegerea unghiului de centrare (90°, 120°, 142°)

  • 90°: Potrivite pentru burghie mari și pentru frezarea teșiturilor.
  • 120°: Compatibile cu burghie cu un unghi de 118°, pentru aliniere optimă.
  • 142°: Recomandate pentru burghie din carbură, pentru a evita deteriorarea colțurilor.

Sfaturi pentru utilizare optimă

  1. Selecția sculei: Alegeți burghiele în funcție de material și aplicație.
  2. Unghiul corect: Asigurați compatibilitatea dintre unghiul burghiului de centrare și cel al burghiului secundar.
  3. Diametrul adecvat: Diametrul burghiului de centrare trebuie să fie mai mic decât cel al burghiului secundar.
  4. Portsculă potrivită: Utilizați mandrine de tip ER pentru stabilitate și precizie.

Utilizarea unui burghiu de centrare adecvat este esențială pentru obținerea unor găuri precise și pentru prelungirea duratei de viață a sculelor. Alegerea corectă a materialului, unghiului și tipului de burghiu poate transforma o operațiune obișnuită într-un proces de prelucrare eficient și de înaltă calitate.

Dacă aveți nevoie de consultanță pentru alegerea sculelor adecvate, echipa New Basara Consult vă stă la dispoziție cu soluții personalizate pentru nevoile dumneavoastră industriale. Contactați-ne pentru suport tehnic!

Alegerea unui suport de strunjit exterior adecvat

În prelucrarea prin așchiere, alegerea unui suport de strunjit exterior potrivit este esențială pentru asigurarea preciziei, eficienței și siguranței procesului de prelucrare. Suportul de strunjit influențează direct calitatea suprafeței, durata de viață a sculei și stabilitatea generală a operațiunii. Iată principalele aspecte de luat în considerare pentru selectarea celui mai potrivit suport.

1. Compatibilitatea cu materialul piesei de prelucrat

Materialul piesei este unul dintre primii factori care determină alegerea suportului. Suporturile pentru strunjit sunt proiectate să funcționeze optim cu diverse materiale, de la oțeluri dure și fontă la aluminiu sau alte metale neferoase. Alegerea corectă previne uzura excesivă a plăcuței și asigură un finisaj de calitate.

2. Tipul și geometria plăcuțelor de strunjit

Un suport adecvat trebuie să fie compatibil cu geometria și dimensiunea plăcuței utilizate. Geometriile diferite ale plăcuțelor (pozitive, negative, unghiuri de atac variabile) influențează așchierea și finisajul suprafeței. Alegerea incorectă poate duce la vibrații, suprafețe de calitate inferioară sau chiar ruperea plăcuței.

3. Rigiditatea și stabilitatea suportului

Rigiditatea suportului este esențială pentru a preveni vibrațiile în timpul prelucrării. Vibrațiile pot compromite calitatea piesei, pot reduce durata de viață a sculei și pot crește riscul de avarii ale utilajului. Suporturile din materiale de calitate, precum oțeluri tratate termic sau aliaje avansate, asigură o performanță ridicată.

4. Unghiul de atac și direcția de prelucrare

Un suport bine ales trebuie să ofere un unghi de atac optim pentru aplicația specifică. Direcția de așchiere (dreapta, stânga, universală) trebuie să fie aliniată cu configurația utilajului și cerințele piesei prelucrate.

5. Sistemul de fixare

Un sistem de fixare solid pentru plăcuță este crucial pentru a evita deplasarea acesteia în timpul prelucrării. Sisteme precum cleme mecanice, șuruburi sau fixări prin pârghie sunt utilizate în funcție de aplicație. Alegeți suporturi cu fixare sigură pentru a elimina riscul de accidente sau pierderi de calitate.

Sfaturi pentru alegerea suportului de strunjit:

  • Consultați manualul producătorului pentru recomandările specifice materialului și aplicației.
  • Investiți în suporturi de calitate de la producători de renume, care oferă garanții și standarde ridicate.
  • Optați pentru suporturi versatile, care pot acomoda mai multe tipuri de plăcuțe și aplicații.

Concluzie

Alegerea unui suport de strunjit exterior adecvat este o decizie strategică care influențează întreaga operațiune de prelucrare. Un suport bine ales asigură precizie, eficiență și siguranță, contribuind la reducerea costurilor și creșterea productivității. Dacă aveți nevoie de asistență pentru selectarea suportului potrivit, experții noștri de la New Basara Consult sunt gata să vă ajute! Contactați-ne pentru soluții personalizate și sfaturi profesionale.

Scurt istoric al prelucrărilor prin așchiere

Ca și rezultat al evoluției specie umane, omul a început să înțeleagă mai bine mediul înconjurător și, prin urmare, a început să-l exploreze. Explorarea mediului înconjurător a fost și este, în continuare, o
misiune uneori riscantă ținând cont de factorii externi ce nu pot fi controlați; frigul, căldura excesivă, lipsa unui adăpost, obținerea hranei, dar și apărarea în fața unui posibil pericol sunt și în ziua de astăzi o reală amenințare.

În prezent, stăm în confortul unei locuințe unde hrana nu este mai departe de 10 metri de noi, lumina și căldura din casa noastră sunt la un buton distanță, iar singurele pericole ce ne pot invada această bulă de confort sunt aduse prin intermediul social-media. Dar, pentru a ajunge aici, a fost nevoie de sute de mii de ani și de o primă unealtă.

Omul a început să folosească unelte de piatră din epoca paleolitică, acum 2 milioane de ani. Prima unealtă, obținută din spargerea pietrelor, ne-a adus în vârful ierarhiei. Din culegători am devenit vânători-culegători. Cu acest nou statut în lumea mamiferelor terestre am depășit frica, am învins foamea și frigul și, astfel, am reușit să descoperim ținuturi noi și să populăm lumea înconjurătoare.

Figura 1 Exemple de unelte obținute din piatră spartă

Ca orice vietate ce are un grad de inteligentă, procesul repetitiv ne face mereu să căutăm o îmbunătățire, optimizare sau scalare a procesului. Astfel, pentru a putea doborî animale mai mari, a fost nevoie de mai multă forță, viteză și control. Acest lucru a fost posibil prin  atașarea ciobului de piatră pe un dispozitiv de prindere. În muzeu, topoarele de piatră erau pentru tăierea cărnii sau a
pielii de animale. În cele mai vechi timpuri, oasele erau folosite ca materie primă pentru a obține ace și alte unelte.

Figura 2 Exemple de unelte pentru vânătoare

Chiar dacă au trecut două milioane de ani din momentul în care omul a inventat uneltele, încă folosim același principiu de bază: ”Scula de tăiat este mai dură în comparație cu suportul acesteia și mai dură în comparație cu materialul de prelucrat.” Acesta a fost CLICK-ul ce a dat startul construirii lumii moderne,  așa cum o știm noi astăzi.

ORICE OBIECT DE PE ACEST PAMÂNT A FOST ATINS DE O SCULĂ DE AȘCHIAT.

NU PUTEM VORBI DE HORECA, AGRICULTURĂ, CONSTRUCȚII, ALIMENTAȚIE, MODĂ, MEDICINĂ MODERNĂ, BODY-BUILDING,  IT, ARHITECTURĂ FĂRĂ SĂ FIE IMPLICAT UN PROCES TEHNIC DE PRODUCȚIE.

NICI O INDUSTRIE DIN LUME NU POATE EXISTA FĂRĂ PRODUCȚIE, IAR PRODUCȚIA SE REALIZEAZĂ CU SCULE AȘCHIETOARE.

 

”Totodată, iată și răspunsul pentru problemele noastre naționale. Atât timp cât importăm și nu producem nu putem ieși din nicio criză. Pentru a ieși din crize ai nevoie de resurse, iar dacă resursele nu se află sub controlul nostru, atunci suntem dependenți, dependenți de resurse; iar ca orice dependent trebuie să apelăm la un producător/furnizor/distribuitor/dealer. Problema este că mereu producătorul/dealerul își selectează clientela, setează condițiile, prețul și calitatea. Pentru a scăpa de această dependență, trebuie să reconsolidăm industria națională.”

Apariția suporturilor din lemn sau os, au dus la prelucrarea unor noi materiale, mai rapid, eficient și inteligent. Cu ajutorul acestora am început să dezvoltăm ramura industriei prelucrătoare prin așchiere de astăzi.

Figure 3 Istoria apariției primelor unlete dedicate găuririi

Prima operație de așchiat a fost cea de găurire în plin. Acest lucru presupune rotirea unei scule de așchiat cu o presiune de apăsare corespunzătoare tipului de material prelucrat. De la găurirea lemnului , un material ușor de așchiat, am ajuns la găurirea Titanului sau a aliajului Titan-Aur (cel mai greu de prelucrat material din lume).

Acest lucru s-a întâmplat treptat și a fost nevoie de mulți inventatori și muncitori pentru a ajunge la acest nivel de performanță.

Figura 4 Exemplu de unealtă de găurit din era pre-industrială

Prelucrarea obiectelor din feroase sau neferoase, folosirea focului și a principiilor termodinamicii au dus la apariția motorului cu aburi. Așa cum primul ciob de piatră a dat startul civilizației, inventarea motorului cu aburi a oferit un salt uriaș în dezvoltarea industriei.  De la această dată (perioada 1760-1820) putem discuta despre noțiunea de INDUSTRIA 1.0.

Figura 5 Mașini de găurit cu coloană verticală acționate de curele, rotite cu ajurotul unui motor cu aburi

 Industria 1.0 a apărut la o distantă de cca 2 milioane de ani de la inventarea uneltelor, dar până să ajungem la industria 2.0 au trecut 50 de ani (1870 -1914).

De unde acest salt enorm?

     Scurtă analogie – ”Ce a fost prima dată, oul sau găina? În lumea industrie întrebarea sună așa: Pe ce strung s-a făcut primul ax de strung? Cu ce freză s-a frezat prima freză?”

Industria 1.0 este găina iar Industria 0.0 este oul. La fel ca și în teoria lui Darwin, oul este rezultatul evoluției/adaptării unui atom.  Odată ”ieșită din ou”, industria 1.0 s-a adaptat noului mediu creat indirect chiar de ea. Puterea de înțelegere, de adaptare și de inovare specifică omului, datorită dezvoltării lobului frontal al creierului, ne-a condus repede la Industria 2.0.

Ce înseamnă Industria 2.0?

În limbajul modern, de corporatist, de occidental și puțin murdar la gură de engleză, se regăsește ca FORDISM.

40 de ani mai târziu acest FORDISM îl putem regăsi și în altă industrie, în ”MCDONISM”. Ce au ele în comun? Ambele provin din țara tuturor posibilităților și nu prea țin cont de persoanele ce au dus știința și cunoașterea la nivelul la care ei ar fi putut crea aceste salturi industriale, pentru care sunt recunoscuți.  

De la descoperirea curentului de către Tesla până la folosirea lui de către Edison, până la nivelul în care să înțelegem că Democrate a greșit, atomul este divizibil, până la nivelul la care să înțelegem
că oameni precum  J. Dalton, J. Thomson, E. Rutherford, N. Bohr, E. Schrödinger și mulți, mulți alții au inventat sau descoperit toate unelte necesare propulsării noastre într-o nouă industrie,
industria 3.0.

Dar ambele industrii, Fordismul si McDonismul, ne-au învățat să automatizăm procesele repetitive, au inventat conceptul de linii de producție, linii de asamblare pentru industria auto sau pentru industria
fast-food. Din acest moment, vorbim și de consumarism, cerere și ofertă, marketing, lobby sau, mai bine spus, industrie modernă.

Call Now Button