Ca și rezultat al evoluției specie umane, omul a început să înțeleagă mai bine mediul înconjurător și, prin urmare, a început să-l exploreze. Explorarea mediului înconjurător a fost și este, în continuare, o
misiune uneori riscantă ținând cont de factorii externi ce nu pot fi controlați; frigul, căldura excesivă, lipsa unui adăpost, obținerea hranei, dar și apărarea în fața unui posibil pericol sunt și în ziua de astăzi o reală amenințare.
În prezent, stăm în confortul unei locuințe unde hrana nu este mai departe de 10 metri de noi, lumina și căldura din casa noastră sunt la un buton distanță, iar singurele pericole ce ne pot invada această bulă de confort sunt aduse prin intermediul social-media. Dar, pentru a ajunge aici, a fost nevoie de sute de mii de ani și de o primă unealtă.
Omul a început să folosească unelte de piatră din epoca paleolitică, acum 2 milioane de ani. Prima unealtă, obținută din spargerea pietrelor, ne-a adus în vârful ierarhiei. Din culegători am devenit vânători-culegători. Cu acest nou statut în lumea mamiferelor terestre am depășit frica, am învins foamea și frigul și, astfel, am reușit să descoperim ținuturi noi și să populăm lumea înconjurătoare.
Figura 1 Exemple de unelte obținute din piatră spartă
Ca orice vietate ce are un grad de inteligentă, procesul repetitiv ne face mereu să căutăm o îmbunătățire, optimizare sau scalare a procesului. Astfel, pentru a putea doborî animale mai mari, a fost nevoie de mai multă forță, viteză și control. Acest lucru a fost posibil prin atașarea ciobului de piatră pe un dispozitiv de prindere. În muzeu, topoarele de piatră erau pentru tăierea cărnii sau a
pielii de animale. În cele mai vechi timpuri, oasele erau folosite ca materie primă pentru a obține ace și alte unelte.
Figura 2 Exemple de unelte pentru vânătoare
Chiar dacă au trecut două milioane de ani din momentul în care omul a inventat uneltele, încă folosim același principiu de bază: ”Scula de tăiat este mai dură în comparație cu suportul acesteia și mai dură în comparație cu materialul de prelucrat.” Acesta a fost CLICK-ul ce a dat startul construirii lumii moderne, așa cum o știm noi astăzi.
ORICE OBIECT DE PE ACEST PAMÂNT A FOST ATINS DE O SCULĂ DE AȘCHIAT.
NU PUTEM VORBI DE HORECA, AGRICULTURĂ, CONSTRUCȚII, ALIMENTAȚIE, MODĂ, MEDICINĂ MODERNĂ, BODY-BUILDING, IT, ARHITECTURĂ FĂRĂ SĂ FIE IMPLICAT UN PROCES TEHNIC DE PRODUCȚIE.
NICI O INDUSTRIE DIN LUME NU POATE EXISTA FĂRĂ PRODUCȚIE, IAR PRODUCȚIA SE REALIZEAZĂ CU SCULE AȘCHIETOARE.
”Totodată, iată și răspunsul pentru problemele noastre naționale. Atât timp cât importăm și nu producem nu putem ieși din nicio criză. Pentru a ieși din crize ai nevoie de resurse, iar dacă resursele nu se află sub controlul nostru, atunci suntem dependenți, dependenți de resurse; iar ca orice dependent trebuie să apelăm la un producător/furnizor/distribuitor/dealer. Problema este că mereu producătorul/dealerul își selectează clientela, setează condițiile, prețul și calitatea. Pentru a scăpa de această dependență, trebuie să reconsolidăm industria națională.”
Apariția suporturilor din lemn sau os, au dus la prelucrarea unor noi materiale, mai rapid, eficient și inteligent. Cu ajutorul acestora am început să dezvoltăm ramura industriei prelucrătoare prin așchiere de astăzi.
Figure 3 Istoria apariției primelor unlete dedicate găuririi
Prima operație de așchiat a fost cea de găurire în plin. Acest lucru presupune rotirea unei scule de așchiat cu o presiune de apăsare corespunzătoare tipului de material prelucrat. De la găurirea lemnului , un material ușor de așchiat, am ajuns la găurirea Titanului sau a aliajului Titan-Aur (cel mai greu de prelucrat material din lume).
Acest lucru s-a întâmplat treptat și a fost nevoie de mulți inventatori și muncitori pentru a ajunge la acest nivel de performanță.
Figura 4 Exemplu de unealtă de găurit din era pre-industrială
Prelucrarea obiectelor din feroase sau neferoase, folosirea focului și a principiilor termodinamicii au dus la apariția motorului cu aburi. Așa cum primul ciob de piatră a dat startul civilizației, inventarea motorului cu aburi a oferit un salt uriaș în dezvoltarea industriei. De la această dată (perioada 1760-1820) putem discuta despre noțiunea de INDUSTRIA 1.0.
Figura 5 Mașini de găurit cu coloană verticală acționate de curele, rotite cu ajurotul unui motor cu aburi
Industria 1.0 a apărut la o distantă de cca 2 milioane de ani de la inventarea uneltelor, dar până să ajungem la industria 2.0 au trecut 50 de ani (1870 -1914).
De unde acest salt enorm?
– Scurtă analogie – ”Ce a fost prima dată, oul sau găina? În lumea industrie întrebarea sună așa: Pe ce strung s-a făcut primul ax de strung? Cu ce freză s-a frezat prima freză?”
Industria 1.0 este găina iar Industria 0.0 este oul. La fel ca și în teoria lui Darwin, oul este rezultatul evoluției/adaptării unui atom. Odată ”ieșită din ou”, industria 1.0 s-a adaptat noului mediu creat indirect chiar de ea. Puterea de înțelegere, de adaptare și de inovare specifică omului, datorită dezvoltării lobului frontal al creierului, ne-a condus repede la Industria 2.0.
Ce înseamnă Industria 2.0?
În limbajul modern, de corporatist, de occidental și puțin murdar la gură de engleză, se regăsește ca FORDISM.
40 de ani mai târziu acest FORDISM îl putem regăsi și în altă industrie, în ”MCDONISM”. Ce au ele în comun? Ambele provin din țara tuturor posibilităților și nu prea țin cont de persoanele ce au dus știința și cunoașterea la nivelul la care ei ar fi putut crea aceste salturi industriale, pentru care sunt recunoscuți.
De la descoperirea curentului de către Tesla până la folosirea lui de către Edison, până la nivelul în care să înțelegem că Democrate a greșit, atomul este divizibil, până la nivelul la care să înțelegem
că oameni precum J. Dalton, J. Thomson, E. Rutherford, N. Bohr, E. Schrödinger și mulți, mulți alții au inventat sau descoperit toate unelte necesare propulsării noastre într-o nouă industrie,
industria 3.0.
Dar ambele industrii, Fordismul si McDonismul, ne-au învățat să automatizăm procesele repetitive, au inventat conceptul de linii de producție, linii de asamblare pentru industria auto sau pentru industria
fast-food. Din acest moment, vorbim și de consumarism, cerere și ofertă, marketing, lobby sau, mai bine spus, industrie modernă.